Se amână creșterea ajutoarelor sociale

Preşedintele Klaus Iohannis a decis joi să trimită în Parlament la reexaminare legea care creşte ajutoarele sociale cu 140% până în 2023 şi care prevedea o primă majorare de la 1 ianuarie 2021. Ajutoarele sociale sunt îngheţate de 12 ani.

Se amână creșterea ajutoarelor sociale

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis joi, 24 decembrie, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, arată un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Recent, Curtea Constituţională a decis că legea este constituţională, după ce ea fusese atacată de către PNL. Indicatorul social de referinţă (ISR) este indicatorul în funcţie de care se calculează toate formele de asistenţă socială, precum indemnizaţia de şomaj, ajutorul pentru încălzire sau venitul minim garantat. ISR a rămas la valoarea de 500 de lei din 2008 până în prezent, pentru că, deşi el putea fi actualizat de către Guvern cu rata inflaţiei, acest lucru nu a fost făcut.

Aşadar, şi toate prestaţiile sociale au rămas la un nivel demn de anul 2008. În octombrie, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege care prevede majorarea ISR de la 500 lei la 1.200 lei, o creştere de 140%. Proiectul a fost iniţiat de PSD, ALDE şi Pro România.

Creşterea va avea loc etapizat, parlamentarii stabilind că „valoarea indicatorului social de referinţă creşte anual până la atingerea valorii de 1.200 de lei, după cum urmează:

a) la data de 1 ianuarie 2021 - 780 lei;

b) la data de 1 ianuarie 2022 - 990 lei;

c) la data de 1 ianuarie 2023 – 1.200 lei”.

Ulterior, începând cu data de 1 ianuarie 2024, valoarea indicatorului social de referinţă va fi modificată anual, prin legea bugetului de stat, în funcţie de indicele de creştere a preţurilor de consum prognozat pe an/an anterior, mai prevede proiectul adoptat.

Impactul bugetar al creşterii într-un singur an era calculat de iniţiatorul legii la 10,4 miliarde lei anual, sau 0,99 puncte procentuale din PIB (2019), în timp ce Guvernul estima un impact bugetar anual de 856 milioane de lei lunar, adică peste 10 miliarde de lei anual.

Dat fiind că parlamentul a votat o creştere etapizată, impactul bugetar ar urma să fie de circa 0,4% din PIB, potrivit iniţiatorului proiectului, deputatul ex-USR Adrian Dohotaru.

De ce solicită Iohannis reexaminarea

Acum preşedintele a decis să retrimită legea în Parlament, deoarece majorarea acestui indicator conduce la majorări direct proporţionale ale cuantumurilor măsurilor de sprijin în cazul şomajului, precum şi a beneficiilor şi beneficiarilor de asistenţă socială, influenţând astfel valoarea prestaţiilor băneşti suportate din bugetul asigurărilor de şomaj şi din bugetul de stat.

„Toate aceste majorări implică cheltuieli bugetare semnificative, ceea ce necesită, în mod corelativ, asigurarea disponibilităţii surselor bugetare. Acest lucru este posibil numai prin proiectarea acestei noi reglementări în contextul elaborării bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 şi al strategiei fiscal-bugetare viitoare.

O asemenea estimare privind impactul bugetar al acestor creşteri financiare va permite crearea posibilităţii Guvernului să identifice soluţiile pentru executarea acestor obligaţii băneşti ale statului faţă de beneficiari, cu respectarea regulilor privind responsabilitatea fiscal-bugetară.

De aceea, considerăm că, în cazul de faţă, reluarea procedurii legislative, cu ocazia reexaminării legii transmise la promulgare, creează contextul potrivit pentru stabilirea surselor de finanţare certe, obiective şi efective pentru acoperirea cheltuielilor bugetare în cursul anului bugetar viitor, în condiţii de echilibru, responsabilitate şi sustenabilitate a bugetului.

Totodată, apreciem că dreptul beneficiarilor de asistenţă socială la prestaţiile băneşti majorate va fi unul efectiv numai în măsura în care  majorarea dispusă de Parlament va putea fi pusă în executare de către Guvern, în mod real, sustenabil şi predictibil, ca rezultat al dialogului real şi al colaborării loiale dintre autorităţile implicate.

Redresarea economiei naţionale, după efectele pandemiei, va putea fi realizată numai dacă realocarea resurselor bugetare se va face în mod echilibrat, responsabil şi sustenabil.

De aceea, orice creştere semnificativă a cheltuielilor curente ale bugetului trebuie atent şi responsabil analizată de către legiuitor, în colaborare cu executivul, deopotrivă pentru a preveni efectele unui derapaj fiscal, cu implicaţii economice negative şi pentru a asigura politici sociale coerente, care să răspundă aşteptărilor legitime ale categoriilor de beneficiari direct vizate”, arată cererea de reexaminare a preşedintelui.