Maia Sandu este noul președinte al Republicii Moldova

Maia Sandu este noul preşedinte al Republicii Moldova. Cu 99% din voturi numărate, Dodon a suferit o înfrângere zdrobitoare.

Maia Sandu este noul președinte al Republicii Moldova

Maia Sandu, candidatul pro-european de la Chişinău, este noul preşedinte al Republicii Moldova, după numărarea tuturor voturilor din secţiile de pe teritoriul ţării şi a celei mai mari părţi din voturile din diaspora. Igor Dodon, spulberat de votul de peste hotare.

UPDATE ora 7.55 După numărarea a 99,86% din voturi: Maia Sandu - 938.390 voturi (57,63%); Igor Dodon - 689.980 (42,37%)
În diaspora, din 256.848 de voturi, Maia Sandu a obţinut 92,86%, în timp ce Igor Dodoan a rămas cu voturile a doar 7,14% din cetăţenii moldoveni de peste hotare.
 
UPDATE ora 5.35: După numărarea a 99,44% din voturi: Maia Sandu - 931.082 voturi (57,45%); Igor Dodon - 689.570 (42,55%)
 
Ştire iniţială
 
Maia Sandu a obţinut 57,09% din voturi, în timp ce Igor Dodon a primit doar 42,9%. Rezultatele sunt valabile după numărarea a peste 99% din voturi, doar 19 secţii din diaspora urmând să mai raporteze datele finale. 
 
În diaspora, din 234,842 de voturi, Maia Sandu a obţinut 92,47%, în timp ce Igor Dodon a rămas cu voturile a doar 7,53% din cetăţenii moldoveni de peste hotare.
 
Maia Sandu va deveni, astfel, prima femeie preşedintă a Republicii Moldova. Guvernarea va fi departe de a fi uşoară, dată fiind majoritatea ostilă din parlament.
 
Preşedintele României, Klaus Iohannis, i-a transmis felicitări candidatei pro-europene prin intermediul unei postări pe Twitter.
Maia Sandu s-a născut pe 24 mai 1972, la Risipeni, raionul Făleşti, în nordul Republicii Moldova, în familia lui Grigorie şi a Emiliei Sandu. 
 
Plecată din localitatea natală, Maia Sandu a studiat, în perioada 1989 - 1994, la Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice de la Chişinău. Au urmat alţi trei ani de studii  Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedinţia Republicii Moldova, specialitatea relaţii internaţionale, în perioada 1995-1998, şi un an de studii la Harvard Kennedy School of Governement (SUA), specialitatea administraţie publică, în perioada 2009-2010. După ani buni de funcţii publice în Republica Moldova, Maia Sandu a activat în calitate de consilier al Directorului Executiv al Băncii Mondiale în perioada 2010-2012.
 
Şi-a lansat propria mişcare politică în decembrie 2015, intitulată „În pas cu Maia Sandu”. Mişcarea s-a transformat în scurt timp în Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS). Ca lider PAS, Maia Sandu a exercitat funcţia de premier în perioada 8 iunie - 14 noiembrie 2019. Şi-a început mandatul în condiţii dificile, cu o criză politică ce a dus la fuga lui Vladimir Plahotniuc, şi l-a încheiat în urma unei moţiuni de cenzură sprijinită activ de Igor Dodon. În 2020, a candidat pentru a doua oară la alegerile prezidenţiale.
 
În 2016, a obţinut 47,89% în turul doi, pierzând la o diferenţă mică în faţa lui Igor Dodon. La patru ani distanţă, Maia Sandu poate sparge un tabu, şi anume să devină preşedintă într-o societate profund patriarhală. În campanie, Igor Dodon a lansat o serie de atacuri suburbane pentru a exploata acest aspect din punct de vedere electoral, legându-se mai ales de faptul că nu este căsătorită şi nu are copii.