Corupția din Poliție - De la fabrici de permise auto la mită în spitale

"Fabrica de permise auto" de la Arges, dosarul "Frontiera 2011", apoi o noua "fabrica de permise auto" la Suceava si, cel mai recent caz, spaga de la spitalele COVID din Brasov si Harghita sunt cele mai rasunatoare cazuri de coruptie la nivelul Politiei instrumentate in Romania in ultimii 20 de ani.

Corupția din Poliție - De la fabrici de permise auto la mită în spitale

De fiecare data zeci, chiar sute de persoane implicate au fost arestate, iar unele au fost condamnate.

"Fabrica de permise de la Arges"- un analfabet platea 1.000 de euro

Cel mai mare scandal de coruptie din Arges din ultimii 20 de ani s-a inregistrat in 2008, ca personaje principale fiind sefii Serviciului Permise Arges, mai multi ofiteri si subofiteri ai Politiei Rutiere, instructori auto, interlopi dar si un preot de tara.

In data de 13 iunie 2008, ofiterii DGA au descins la locuintele celor 28 de suspecti, dar si la sediul S.P.C.R.P.C.I.V. Arges, de unde au ridicat unitati de calculator dar si multe documente, inclusiv fise de examinare care urmau sa fie folosite in aceeasi zi. De la domiciliile celor doi sefi, comisarii Codrut Vlasceanu si Vasile Voinea, anchetatorii au ridicat peste 400.000 de euro, bani care nu au putut fi justificati.

In ancheta au fost folositi ofiteri sub acoperire.

Acestia au descoperit ca cei care doreau sa obtina permisul fara batai de cap luau legatura cu un prieten al politistilor, dupa care, in schimbul unei sume cuprinse intre 500 si 1000 de euro, erau ajutati sa devina soferi. Cel mai scump era permisul pe care urma sa il primeasca un analfabet, pana la 3000 de euro.

La Pitesti au reusit astfel sa obtina permise artisti, manelisti si fotbalisti, scrie Adevarul.

Imediat dupa retinerea politistilor implicati in fraudarea examenelor pentru permisul auto, s-au modificat procedurile de obtinere a permisului. Astfel Pitestiul a fost primul oras in care s-a implementat supreavegherea video, iar permisele erau tiparite la Bucuresti si apoi trimise prin posta. In toata aceasta perioada, atat Vlasceanu cat si Voinea au declarat ca sunt nevinovati si ca ordinele le-ar fi primit de la superiori.

Cu toate acestea, in prima instanta au fost condamnati la cate 14 ani de inchisoare si confiscarea mai multor bunuri. Astfel, comisarul sef Codrut Vlasceanu a ramas fara 458.000 de euro si 30.000 de lei, iar adjunctul sau fara 10.000 de euro si 900.000 de lei.

In 2014, Instanta suprema i-a condamnat definitiv, in dosarul permiselor eliberate fraudulos in Arges, pe fostul sef al Serviciului Permise de Conducere Gheorghe Vlasceanu si pe fostul sau adjunct Vasile Voinea la cate sase ani de inchisoare cu executare.

Dosarul "Frontiera 2011"- caracatita spagilor din vami

La trei ani de la dosarul de la Arges, anchetatorii anticoruptie au reusit sa "destabilizeze" o grupare de spagari care "pazeau" granitele tarii.

In dimineata zilei de 3 martie 2011, au fost facute perchezitii simultane in vamile Moravita, Naidas, Siret si Albita.

Potrivit Directiei Generale Anticoruptie, in dosarul Frontiera 211, nu mai putin de 222 de persoane au fost condamnate, dintre care 91 cu executare. 124 dintre acestia fiind politisti de frontiera.

Nu mai putin de cinci dosare penale au fost deschise in urma perchezitiilor facute, in februarie 2011, de ofiterii Directiei Generale Anticoruptie si procurorii Directiei Nationale Anticoruptie la punctele de trecere a frontierei Siret, Albita, Moravita, Naidas si Foeni.

Printre cei condamnati se afla si Comisarul de politie Aurel Anea, fostul sef al Vamii Siret, a fost condamnat definitiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie la cinci ani inchisoare cu executare pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita si constituire de grup infractional organizat.

In cazul Siret, anchetatorii spuneau ca spaga era stransa, la propriu, cu galeata, iar unul dintre investigatorii sub acoperire infiltrati a beneficiat de adevarate lectii de primire a mitei.

"Fabrica de permise" de la Suceava - seful gruparii incasa si 20.000 de euro pe zi

Unul dintre cele mai recente scandaluri de coruptie care il intrece ca dimensiuni pe cel din Arges, din 2008, este "fabrica de permise" de la Suceava.

Cazul aduce in prim-plan sume fabuloase luate drept spaga de la cei care doreau sa isi ia permisul de conducere fara a invata macar un articol din legislatia rutiera.

In dimineata zilei de 26 noiembrie 2020, ofiterii anticoruptie si procurorii DNA au facut zeci de perchezitii in Suceava. Erau vizati angajatii Serviciului Permise si Inmatriculari Suceava, dar si alti politisti din structurile MAI.

Nu mai putin de un milion de euro au fost gasiti la politistii si functionarii implicati in "fabrica de permise auto" din Suceava. Banii erau aruncati in ligheane si galeti sau ascunsi in pereti.

A doua zi, procurorii au retinut 14 persoane, in trei cauze legate de dosarul fabricii de permise auto de la Suceava. Printre ei se afla ofiterul DGA Mihai Martin, dar si Radu Obreja, seful de la Permise si Inmatriculari.

Despre Radu Obreja se spune ca incasa sume fabuloase din aceasta afacere.

Printre cei vizati de ancheta se afla si un ofiter DGA, Mihail Martin. El este acuzat de favorizare a infractorului.

In urma descinderilor, anchetatorii au confiscat sume mari de bani, valuta, bijuterii si ceasuri scumpe dar si masini de lux.

Descinderile s-au facut simultan in zeci de locatii. Insa imediat dupa ce s-a aflat de actiune, intre DNA si MAI a inceput un razboi.

Suspectii au fost arestati pentru 30 de zile, iar in decizia Tribunalului se ia in considerare si faptul ca ei au dat permise unor persoane care nu stiau carte si care nu ar fi avut cum sa invete legislatia si nici sa bifeze corect raspunsurile la intrebari. Si daca nu au avut cum sa invete regulile de circulatie, acestia sunt reale pericole pe strazi.

De altfel, din stenogramele inregistrarilor facute de anchetatori reiese faptul ca cei care dadeau examen de permis erau "dotati" cu aparatura de spionaj, iar sefii gruparii de spagari se temeau sa nu fie interceptati.


Dosarul spagilor din spitalele COVID- Un sef din politie, anchetat de procurori

Un nou scandal de coruptie a izbucnit joi, 3 decembrie 2020, cand procurorii si ofiterii anticoruptie au facut perchezitii la mai multe institutii de pe raza judetelor Brasov si Harghita. Erau vizate spitale COVID din aceste zone dar si Biroul de Operatiuni Speciale din Brasov.

In urma cercetarilor, procurorii au decis retinerea a 12 persoane, intre care manageri de spitale, fostul consilier judetean din Brasov, Andrei Kadas, consilierul local din Sacele, Marius Popa.


Cum se faceau achizitiile ilegale din spitalele COVID. Kandas implicat in achizitia unui robot de dezinfectie

Potrivit procurorilor, "in perioada octombrie 2019 - septembrie 2020, suspectul Kadas Iluna Marius Andrei, in calitatea mentionata mai sus, ar fi primit de la un om de afaceri care controla SC Chantel Sante SRL, in mod direct suma de 5.000 euro si indirect, prin intermediul suspectului Popa Marius Cristian, suma de 20.000 de euro (din care acesta din urma si-ar fi oprit o parte) pentru a-si exercita influenta pe care a pretins ca o are asupra functionarilor publici cu putere de decizie din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infectioase Brasov.

Influenta s-ar fi dovedit una reala deoarece, la data de 18 februarie 2020, unitatea spitaliceasca a incheiat cu societatea omului de afaceri, ce avea ca obiect principal de activitate comertul cu ridicata al produselor farmaceutice, un contract privind achizitia unui robot pentru dezinfectia cu ultraviolete a mediului, in valoare de 949.620 lei cu TVA (in conditiile in care valoarea de piata a produsului era cuprinsa intre 285.000 lei si 380.000 lei).

Ulterior, la data de 10 aprilie 2020, Spitalul Clinic de Boli Infectioase Brasov ar fi efectuat catre SC Chantel Sante SRL, plata in intregime a contravalorii robotului mentionat mai sus.

"Investitia nu era necesara"

Din probele administrate pana in prezent a rezultat ca atribuirea catre societatea respectiva a contractului de achizitie s-a realizat in mod fraudulos, cu implicarea directa a suspectilor Ionescu Ramona Delia, Olaru Oana Gabriela si Nedelea Gheorghe, avand in vedere ca investitia nu era necesara, a fost mult supraevaluata, iar punerea in functiune a robotului nu s-a realizat nici pana in prezent.

Intr-un context asemanator, in perioada 10 aprilie - 02 decembrie 2020, suspectul Lukacs Antal, manager al Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, cu incalcarea prevederilor legale privind achizitiile publice, ar fi aprobat incheierea, cu societatea aceluiasi om de afaceri, a mai multor contracte ce aveau ca obiect achizitionarea, de catre spitalul respectiv, a unor produse medicale (achitate in totalitate pana in prezent).

O contributie importanta in aceste demersuri ar fi avut-o si suspectii Balint Eniko si Barczan Laszlo, referent in cadrul Serviciului Achizitii Publice, respectiv magazioner in cadrul Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, care ar fi intocmit o parte dintre documente si ar fi permis omului de afaceri, prin intermediul celor doi angajati ai sai (soferul si contabilul) accesul la informatii confidentiale cuprinse in ofertele depuse de alti operatori economici.

De mentionat este ca o parte dintre produse ar fi fost achizitionate fara ca acest lucru sa se impuna in raport de nevoile unitatii spitalicesti (de exemplu branulele care deja existau in stoc intr-o cantitate suficienta pentru sase luni si alte produse consumabile destinate unei parti a spitalului care inca nici nu fusese finalizata).
De fiecare data toate preturile produselor comandate ar fi fost supraevaluate.
In aceeasi perioada, suspectul Lukacs Antal, in schimbul efectuarii cu prioritate a unor plati catre SC Chantel Sante SRL, i-ar fi cerut omului de afaceri sa-si foloseasca influenta pe care acesta ar fi pretins ca o are asupra persoanelor de conducerea Autoritatii Nationale de Management al Calitatii in Sanatate, in scopul obtinerii nivelului de acreditare corespunzator clasei a doua, desi spitalul indeplinea doar conditiile cerute de lege pentru acordarea clasei a treia.

Pentru demersurile descrise mai sus, omul de afaceri ar fi promis si remis celor doi suspecti sume de bani si alte foloase dupa cum urmeaza:
- suspectul Lukacs Antal ar fi primit suma totala de 10.000 euro si ar fi acceptat promisiunea remiterii unui procentaj de 20% din valoarea unor anumite contracte evaluate de 2.136.706 lei, respectiv echivalent a 89.000 euro
- suspectii Balint Eniko si Barczan Laszlo ar fi primit si acceptat promisiunea remiterii de bani si foloase necuvenite, necuantificate pana in prezent.
Prin aceste demersuri, suspectii ar fi adus un prejudiciu in dauna spitalelor amintite mai sus in valoare totala de 1.669.234 lei, concomitent cu obtinerea unui folos necuvenit in acelasi cuantum pentru societatea SC Chantel Sante SRL.

Sef din politie anchetat in dosarul spagii de la spitalele COVID. Mergea gratis la stomatolog

Procurorii au dispus cercetari si in cazul unor ofiterii de politie din cadrul I.G.P.R. - Brigada de Operatiuni Speciale Brasov.

"Cu aceasta ocazie, dupa ce suspectul Mirica Emanoil a aflat cu exactitate, in modalitatea descrisa anterior, aspectele cercetate si persoanele vizate de ancheta, ar fi comunicat aceste informatii omului de afaceri, ingreunand urmarirea penala care se desfasura in cauza.

Pentru aceste "servicii", dar si in schimbul promisiunii de a isi folosi influenta pe care a pretins ca o are pe langa ofiteri de politie si procurori din cadrul D.N.A. - Serviciul Teritorial Brasov pentru a afla mai multe detalii despre mersul anchetei, suspectul Mirica Emanoil ar fi primit de la omul de afaceri mai multe foloase necuvenite (bani, produse alimentare si interventii stomatologice)".

Sursa: ZiareCom