Cătina: vitamine, beneficii, rețete

Cătina: vitamine, beneficii, rețete

Cătina este un arbust cu numele științific Hippophae rhamnoides, cu un areal foarte mare de răspândire: Europa, Asia de Vest din Caucaz, Persia de Nord, Urali, Siberia de Sud până în Altai, Asia de Est și până în Himalaya.

În țara noastră, Cătina sau Cătina albă ori cenușie, cum se mai numește, se poate remarca începând de la sfârșitul verii până toamna târziu, pe povârnișurile Văii Prahovei, Teleajen, Vrancea, Trotuș, dealurile județului Buzău și chiar în Deltă, prin ciorchinii portocalii ai acestui arbust țepos, cu fructe mici și globuloase.

Datorită valorii deosebite, sub aspect terapeutic și ca supliment nutrițional, fructele de cătină au făcut obiectul a numeroase cercetari originale românești și de peste hotare.

Vitamine regasite în cătină

Fructele de cătină conțin 85% apa, vitamina C, E, F, D, provitamina A, care sub forma de carotenoide este dizolvată într-un ulei gras nesaturat, izoramnezol, vitaminele B1, B2, acid folic, fitosteroli, inozitol, acid pantotenic, palmitic, evucic, succinic etc.

Putem considera cătina și produsele obținute din ea drept o polivitamină naturală.

Recomandari terapeutice ale cătinei

Dupa cum s-a menționat mai inainte, fructele de catina constituie in primul rand o polivitamina naturala, cu recomandari deosebite pentru convalescenti in starile de slabiciune, tonifiante atat pentru copii, cat si pentru persoanele in varsta. Mai ales in sezonul rece, cand resursele de vitamine naturale sunt mai reduse, infuzia de catina, siropul si gemul sunt binevenite, putand fi folosite in fiecare zi ca ceai alimentar, mai ales datorita aromei placute a fructelor.

Deosebit de importante sunt efectele pe care le imprima flavoanele asupra aparatului circulator. Acestea maresc forta de contractie a miocardului, probabil datorita unei mai bune circulatii coronariene si a imbunatatirii generale a metabolismului. Indeosebi quercetrina antreneaza o vasoconstrictie si o diminuare a permeabilitatii capilare, ceea ce explica efectele ei in maladiile hemoragice, ca de exemplu purpurele.

Vasoconsrictia este urmata de o vasodilatare la nivel renal, marind diureza, fructele si preparatele din ele fiind utile in insuficienta renala si inedome. Adaugandu-se si efectul hipotensor, se ajunge la o actiune complexa si tonifianta asupra aparatului circulator, diferita de cea a digitalicelor sau a cofeinei, fiind utile in insuficientele cardiace usoare sau chiar in forme mai severe, asociate medicamentelor de baza prescrise de medic.

Se mai recomanda infuzia de cătină ca antidiareic, antireumatic, dar în special ca diuretic-depurativ în urticarii și diferite dermatoze.

Modul de intrebuintare a fructelor de catina

Se face infuzie din 1-2 lingurite fructe uscate la o cana cu apa asociate cu fructe de maces. Aceasta nu este numai o bautura binefacatoare, buna la gust, dar si un ceai alimentar pentru fiecare zi, dimineata, la pranz sau seara, ce efecte tonice si reconstituante.

Cidrul de fructe de cătină are o aroma discretă de ananas și se prepara din 200 g. fructe uscate peste care se toarna 5 litri apa fiarta si racita la care se adauga 1,5 kg. zahar sau 2 kg. miere si 20-25 g. drojdie de bere. Se lasa la fermentat 15-20 zile, cu tub de fermentatie, agitand vasul din cand in cand. Se decanteaza dupa fermentatie, dupa depunerea sedimentului si se trage in sticle. Se pastreaza la rece. Fiind totusi o bautura alcoolica, se va consuma moderat, iar copiilor le este interzisa.

Din fructele de cătină se poate prepara gem, marmeladă sau sirop. Din fructele proaspete se prepara compot, îndulcit cu miere.