A murit Valery Giscard d'Estaing, fostul președinte al Franței

Fostul presedinte Valery Giscard d'Estaing, in varsta de 94 de ani, a decedat miercuri seara "ca urmare a COVID", iar inmormantarea sa va avea loc "in cea mai stricta intimitate", informeaza AFP citand un comunicat al familiei inaltului demnitar francez.

A murit  Valery Giscard d'Estaing, fostul președinte al Franței

"Valery Giscard d'Estaing s-a stins miercuri, 2 decembrie, in locuinta familiei sale din Loir-et-Cher. Starea sa de sanatate se deteriorase si a murit de COVID-19", a scris familia sa intr-un comunicat transmis AFP.

"In conformitate cu dorinta sa, inmormantarea va avea loc in cea mai stricta intimitate familiala", potrivit sursei citate.

Cel mai tanar presedinte (48 de ani) al celei de-a cincea Republici in momentul alegerii sale in 1974, politicianul de centru Valery Giscard d'Estaing fusese internat de mai multe ori in ultimele luni pentru probleme cardiace.

In timpul mandatului sau pana in 1981, el a desfasurat actiuni de modernizare a tarii, promulgand reforme sociale importante precum legalizarea intreruperii voluntare a sarcinii (avortul) sau scaderea dreptului de vot la 18 ani. El a fost, de asemenea, primul presedinte non-gaullist al celei de-a cincea Republici, dupa emblematicul general de Gaulle si mostenitorul sau politic Georges Pompidou.

Valery Giscard d'Estaing a lansat, in mandatul sau, mega-proiectul de infrastructura TGV (trenuri de mare viteza). Cu toate acestea, popularitatea sa a suferit din cauza recesiunii economice care a urmat anului 1973.

Valery Giscard d'Estaing a exercitat un singur mandat, fiind invins la scrutinul din 1981 de socialistul Francois Mitterrand.

Giscard d'Estaing, care de la impunerea carantinei locuia in resedinta sa de la tara din Authon (centrul Frantei) fusese internat timp cateva zile la sectia de cardiologie a spitalului din Tours in perioada 15-20 noiembrie pentru "insuficienta cardiaca".

Anterior, fostul presedinte fusese internat cateva zile la mijlocul lunii septembrie, la Paris, pentru o infectie usoara la plamani. Medicii au exclus atunci o infectarea cu noul coronavirus.

Giscard d'Estaing, care a implinit 94 de ani pe 2 februarie, a fost deja internat la sectia de cardiologie a spitalului G. Pompidou de mai multe ori in urma cu cativa ani, pentru implant de stenturi.

Una din ultimele sale aparitii publice a avut loc pe 30 septembrie 2019, in timpul inmormantarii la Paris a presedintelui Jacques Chirac, care a ocupat functia de prim-ministru in timpul mandatului sau, in perioada 1974-1976.

Numele sau a aparut in presa si in luna mai, in legatura cu o ancheta privind o agresiune sexuala dupa o plangere a unei jurnaliste din Germania, care l-a acuzat ca i-a atins fesele intr-un interviu acordat in urma cu peste un an.

Un european convins, fostul presedinte francez Valery Giscard d'Estaing a sustinut proiectul european in timpul mandatului sau de sapte ani si a revenit in prim-plan 20 de ani mai tarziu, la conducerea Conventiei Europene insarcinate cu redactarea articolelor proiectului unui Tratat constitutional european. Votul negativ al francezilor acordat acestui proiect la referendumul din mai 2005 a fost o dezamagire imensa pentru Giscard d'Estaing. A avut o colaborare fructuoasa cu cancelarul german Helmut Schmidt.

Totodata, pentru a relansa Uniunea Europeana dupa votul Marii Britanii in favoarea Brexitului in iunie 2016, el a pledat pentru o Europa mai concentrata in jurul "tarilor fondatoare" si a "vecinilor care impartasesc aceleasi idei".

In memoriile sale,"Le Pouvoir et la vie" (Puterea si viata), Valery Giscard d'Estaing scrie ca personalitatile politice care l-au impresionat cel mai mult au fost Charles de Gaulle si Jean Monnet.

Valery Giscard d'Estaing a instituit in 1975 reuniunea anuala la nivel inalt a tarilor celor mai industrializate, devenita ulterior G8.

Preocupat de tensiunile economice si monetare care au urmat crizei dolarului din 1971 si socului petrolier din 1973, presedintele francez a avut ideea de a transpune la nivelul conducerii celor mai industrializate state obiceiul ministrii de finante din aceste tari de a se intalni informal pentru a consultari cu privire la problemele stringente ale zilei.

In noiembrie 1975, Giscard d'Estaing a reunit la Chateau de Rambouillet, langa Paris, sefii de stat si de guvern din SUA, RFG, Japonia, Marea Britanie si Franta si a invitat Italia sa participe la reuniune in calitate de tara care prezida Comunitatea Economica Europeana. Asa s-a nascut G6, devenita G7 in 1976 la presiunea SUA, care a pledat pentru participarea Italiei si a Canadei. In 1998, Rusia a devenit membru cu drepturi depline al adunarii anuale, ajungandu-se la formula G8.